Colectia de povestiri stiintifico-fantastice

de James Patrick Kelly,

Mi-am privit celularul, în speran�a c�-l voi face s� sune. F�cusem acela�i lucru �i cu u�a, dar nimeni nu se încumetase s� o deschid�. A� fi putut lucra la cazul Rashmi Jones; sau a� fi putut �terge praful în birou. Hot�rât lucru, ar cam fi fost cazul. Sau, �i mai bine, a� fi putut �ine o mic� �e-din�� cu Johnny Walker, care, chiar în diminea�a aceea, î�i deschisese o filial� în sertarul de jos de la masa mea de lucru. În loc de toate astea, am decis s� deschid fereastra. Cine �tie, poate un porumbel c�l�tor avea s�-mi aduc� un caz nou. Sau poate avea s� soseasc� ceva învelit într-o c�r�mid�.
Trei etaje mai jos, Market Street era la fel de pustie ca �i restul ora�ului. Pe strad� nu se z�reau decât vreo dou� femei obosite, purtând espadrile, �i o bunicu��, învelit� într-o p�tur� �i cu sandale în picioare. B�trâna �edea pe marginea trotuarului, în fa�a unei cafenele Starbucks, pustie �i aia, �i tr�gea de coardele unei chitare pentru ni�te m�run�i�, sau visând, cine �tie, s� dea de vreun filantrop din iad. Cânta încet, abia auzit, dar vocea îi era dulce ca un compot de piersici. B�rbatul meu, hai s�-�i spun despre b�rbatul meu. S�rmana bab�, mi-am zis. Nu mai exist� b�rba�i – nici al t�u, nici al�ii.
Se opri din cântat în momentul în care un diavol zbur� pe deasupra noastr�, leg�nat, pentru ca apoi s� aterizeze pe blocul al�turat. Pân� atunci, fusese o diminea�� superb� de iunie, aerul pu�in umed, amintind înc� de prim�var�, în ora�ul nostru ofilit. Bunica se chinuia s� nu adoarm�, sprijinindu-se de chitar�. În cele din urm� se ridic�, î�i strânse p�tura mai bine în jurul umerilor �i o porni încet spre centru.
Celularul meu bipui în sfâr�it, dar nu era decât Sharifa, viitoarea mea fost� iubit�. Probabil c� m� suna de la spital, pentru c� purta un halat albastru deschis. Chiar �i de pe ecranul acela micu� mi-am putut da seama c� plânsese.
- Bun�, Fay.
Mi-am mu�cat buza.
- Vino acas� în seara asta, îmi spuse. Te rog.
- Nu �tiu ce înseamn� acas�.
- Îmi pare r�u pentru ce �i-am spus. Î�i strânse bra�ele pe piept. E trupul t�u, e via�a ta.
O iubeam. Dar m� s�turasem de toat� povestea asta cu îns�mân�area, cu avortul, m� s�turasem de tot ce se întâmplase între noi în ultima s�pt�mân�. Nu am r�spuns nimic.
Vocea ei veni ca sarea pe ran�.
- Înc� nu ai f�cut-o? Întrebarea m� înfurie din nou. Era atât de ofensat�, c� nici nu putea spune lucrurilor pe nume.
- Stai s� m� gândesc, dn� doctor, i-am zis. M� întrebi dac� am fost „ras�” sau nu?
Fa�a i se strâmb� de durere.
- Nu începe.
- Dac� ai nevoie de mizerii, am zis, ai putea s� m� angajezi s�-mi fiu propria umbr�. �i a�a nu prea am de lucru.
- D�-o pe glum�, ca de obicei ...
- S-a f�cut, doctore, am mai zis �i am închis.
Deci via�a mea nu st�tea prea bine – nu era ceva cu care s� te lauzi la �tiri. Chiar �i cu fereastra deschis�, telefonul lui Sharifa îmi luase tot aerul. Mi-am spus c� am nevoie de o cafea, de�i mi-ar fi prins mai bine, în acel moment, o m�tu�� bogat�, o vacan�� în Fiji �i o iubit� nou�. Am tras u�a dup� mine, am traversat holul �i tocmai m� preg�team s� chem liftul, când acesta s-a deschis chiar în fa�a mea. Din el au ie�it George, robotul care se ocupa cu între�inerea cl�dirii noastre �i un diavol – acela�i care aterizase pe blocul al�turat. Cum nu mi-am închipuit c� ar fi putut s� m� caute pe mine, am dat s� intru în lift. Diavolul venise probabil s� o vad� pe Martha cea nebun�, pentru vreo reducere de impozite sau s� ia lec�ii de pian de la Abby, aflat� �i ea pe acela�i etaj cu noi. Bineîn�eles, m-am în�elat, a�a cum alcoolicii se în�eal� când î�i spun c� se duc la bar pentru alunele gratuite.
- Bun�, Fay, m� salut� George. Acesta î�i punea mari speran�e c� te va g�si la birou.
M-am holbat stupefiat� la diavol. Îi mai v�zusem, bineîn�eles, la televizor, pe cer �i o dat� am v�zut unul plimbându-se pe holurile Prim�riei, dar pân� atunci nu mai st�tusem fa�� în fa�� cu unul. Oricum, uram diavolii. U�ile liftului au tremurat �i începeau s� se închid�. George î�i vârî bra�ul între ele �i le bloc�.
- Crezi c� îi po�i acorda pu�in din timpul t�u? întreb� el.
Diavolul dep�ea cu pu�in un metru în în�l�ime. Fa�a avea culoarea unei pete de sânge uscat, iar burdihanul p�rea c� s�rut� aerul, c�ci respira cu un sunet ciudat, umed. Aripile îi erau strânse în jurul corpului; membranele lor aveau un aspect ruginit �i transparent, prin care se z�rea corpul sl�b�nog de dup� ele. Aproape c� îmi puteam vedea fiecare tr�s�tur� în ochii lui pla�i. Ar�tam de parc� fusesem lovit� în cap de o du-zin� de c�r�mizi.
- E ceva în neregul�, Fay? întreb� George.
Acela a fost momentul în care am hot�rât c� trebuie s�-i demonstrez de�teptului �la de robot c� nici un extraterestru invincibil �i uciga� în mas� nu o poate intimida pe Fay Hardaway.
- Nu, am r�spuns. Urma�i-m�.
Dac� ar fi putut s� ia loc pe scaune, biroul meu ar fi fost suficient de înc�p�tor. Dar George m� anun�� c� diavolul trebuia s� fac� ni�te manevre pentru a se sim�i confortabil. Am dat din cap, în timp ce m-am a�ezat la birou, bucuroas� c� puteam pune ceva distan�� între mine �i ei. George trase ambele scaune în holul de la recep�ie. Diavolul î�i întinse aripile �i s�ri pe dulapul meu cu dosare, reu�ind cu aceast� ocazie s�-mi r�stoarne imprimanta de pe birou. Apoi r�mase coco�at acolo, sprijinindu-se de perete. George se retrase într-un col� �i î�i supse picioarele �i bra�ele, pân� ce nu mai r�maser� din el decât capul �i torsul colorat în albastru, la fel ca al celorlal�i robo�i. Diavolul m� privea fix, de parc� încerca s� afle câte parale f�ceam. Mi-am instalat pe desktop trei noi iconi�e: Caz nou, Motor de c�utare �i Buton de panic�.