Colectia de povestiri sci-fi

Sharii se agitau în lumina slabã a soarelui lor roºu. Feþe ascuþite se ridicarã spre cer, adulmecarã vântul slab în cãutarea unui intrus, dar mirosirã doar hidrocarburi, vegetaþie îndepãrtatã, blanã umedã ºi miros de transpiraþie cauzate de agitaþie ºi fricã. Cercetarã cerul cu privirea lor slabã, lucind de speranþã, neliniºte ºi înþelegere, dar vãzurã doar strãlucirea slabã a stelelor. Ici ºi colo se auzeau lãtrãturi scurte ºi agitate, dar Sharii fredonau în majoritatea timpului, o tânguire joasã, care povestea despre atacuri violente, distrugere, rãzboaie îndepãrtate ºi acum, despre speranþa de pace.
Grupurile se miºcarã spre stânga, apoi spre dreapta. Câþiva sãreau în sus pe cel de-al treilea picior, cãutând sã zãreascã ceva, dar nevãzând nimic în afarã de marea de capete cu urechile ºi boturile îndreptate spre stele.
Deodatã, un þipãt. Urlete ascuþite ºi un cor strãlucit de lãtrãturi. Grupurile se miºcarã din nou.
Ceva strãbãtea câmpul de stele.
Nava pãmânteanã era enormã, mai mare decât orice au vãzut înainte, un satelit artificial al Pãmântului care cobora. Sharii au închis ochii ºi s-au cutremurat de fricã. Strigãtele se transformarã în gemete. Câþiva au sãrit în sus, dezvelindu-ºi dinþii ºi au lãtrat pentru a-ºi sfida frica. Aerul mirosea a teroare, panicã primarã, furie.
Rãzboi! strigau unii. Pace! strigau alþii.
Fredonatul continuã. Plângem, plângem, spuneau, ne plângem bilioanele de morþi.
Ne temem, spuneau alþii.
Fãrã niciun sunet, nava pãmânteanã se apropia de ei, aruncând o umbrã mare. Sharii fugirã în spate, sãrind pe cel de-al treilea picior al lor.
Nava pãmânteanã se opri în tãcere. Monoton, reflecta soarele roºu ºi palid.
Sharii îºi exprimarã frica ºi durerea. ªi aºteptarã ca oamenii sã iasã.

***

útia? Da. útia. Drill, ambasadorul pãmântean, privi prin ecranele sale de perete la marea de Shari care se tânguia ºi sãrea în jurul lui. Prin mulþime un grup se miºca cu un scop precis, îndreptându-se spre uºa închisã pneumatic, ca pentru a-i asculta instrucþiunile. Noua lui Memorie se târî neliniºtitã în cavitatea blindatã din vârful craniului sãu. Fii pregãtitã, transmise el.
Genunchii îi trosnirã dureros în timp ce se deplasa spre uºa de la intrare, iar sfera argintie a interpretului sãu se roti pe tavan deasupra lui. Pereþii se deschideau pe mãsurã ce el trecea, arãtându-i un cer violet, clãdiri îndepãrtate în formã de poligon, un verde rece distant ... ºi aici, în apropiere, o câmpie vastã, planã, acoperitã cu un strat auriu de Shari.
Ajunse la uºã ºi aceasta începu sã se deschidã. Drill inspirã mirosurile strãine – cãldurã, praf ºi aromã de mosc de la Shari.
Inima lui Drill tresãri în piept. Visurile i se adevereau. Asta aºteptase toatã viaþa.
Terci, scânci Cerebelul. Drill îi ordonã sã tacã. Cerebelul protestã vag, apoi se supuse.
Drill ordonã Cerebelului sã se miºte. Aerul rece strãin îi atinse pielea. Sharii þiparã ascuþit, jelirã, se retraserã. Pãreau o mare sãlbaticã, ºuierãtoare de urechi ascuþite ºi ochi negri, cercetãtori. Grupul care se îndrepta spre uºa pneumaticã dispãru în miºcarea generalã de retragere, ca o stâncã spãlatã de un curent slab. Sub picioarele lui Drill era ve-getaþie moale. Translatorul lui pluti în aer înaintea lui. Mintea i se aprinse de uimire, dar Cerebelul îl þinu în miºcare.
Sharii se retraserã, gemând.
Drill mãsura optsprezece picioare înãlþime, când stãtea pe picioarele sale ca niºte piloni, fiecare cu o labã a piciorului înclinatã, cu talpã bãtãtoritã ºi unghii remanente. Pielea îi era neagrã ca abanosul ºi purta un veºmânt cu falduri peste trupul sãu gol imens. Bãrbãþia i se legãna liber când se miºca. Pe când pãºea prin spaþiul lãsat liber era conºtient de faptul cã era produsul final a nouã milioane de ani de evoluþie umanã, care îºi manifesta existenþa acum prin expansiune, diversificare ºi perfecþiune.
Se uitã în jos la micii Shari, cu pielea lor albã ºi blana aurie, la picioarele lor tripode ciudate ºi þepene, cu boturile ridicate spre el, cu admiraþie amestecatã cu groazã.
Dacã specia voastrã supravieþuieºte, gândi el milostiv, veþi putea arãta ca mine în câteva mili-oane de ani.